Pana sa ma angajez, asociam ziua de 1 mai cu deschiderea sezonului estival, cu distractiile nesfarsite, cu serile petrecute in cluburile de pe litoral si cu nebuniile specifice varstei. Anul acesta insa am avut o atitudine mult mai "serioasa", mai "responsabila". M-am gandit ca oricum lucrez pana vineri si ca nu se merita sa plec la mare pt 2 zile, sa stau in aglomeratie si asa am hotarat sa plec in weekend sa-mi vizitez familia. Inca de la gara, unde am stat la o coada nesfarsita cu adolescenti care plecau la mare in gasca si terminand cu seara aceasta, cand m-am intors in Bucuresti odata cu un tren care venea de la Constanta, am simtit ca am "imbatranit" . Nu stiu ce s-a intamplat cu Roz care pleca cu prietenele ei si se distra si nu se mai gandea ca luni dimineata are sedinta cu nus ce directori si trebuie sa raporteze nus ce procente si nus ce mari realizari.
Nu regret ca nu am fost acum de 1 mai la mare, ci directia in care ma indrept, si chiar simt ca nu ma recunosc. Cred ca am nevoie de o iesire cu fetele, pentru ca acest post prea pare scris intr-un ton pesimist.
Si cum ziceam, in timp de 20000 de turisti astazi stateau mahnuri pe plaja, eu abia ma trezem, si nu dupa o noate petrecuta in club, ci dupa o seara cu un film pe PRO TV. (si nici macar nu a fost un film frumos).
Cred ca trebuie sa-mi recapat culoarea Roz :)
Un comentariu:
Sau poate e mai bine intr-o nuanta de gri!
Trimiteți un comentariu