Paris - ziua 4

Am ramas dator cu ultima zi in Paris. Desi a fost mai pe fuga si intr-un fel mai trista pentru ca eram convinsi ca va trebui (cel putin pentru moment) sa parasim orasul pana la lasarea intunericului (ca intr-o poveste :) ), nu a fost lipsita de momente reusite.

Dimineata ne-am trezit si ne-am apucat sa facem bagajele pentru ca check-out-ul se facea pana in ora 11. Desi un pic circumspecti, ne-am adresat la intrare cu rugamintea de a ne putea lasa bagajul la ei pana mai tarziu (avionul nostru plecand din Beauvais la 19:30 nu vroiam sa caram trolerul dupa noi prin caldura). Si am fost foarte surprinsi sa observam ca deja stiau ce vroiam sa-i rugam si au fost foarte amabili si ne-au "parcat" geanta printre ale altor turisti (se pare ca nu eram singurii in aceasta situatie). Eliberati de-o povara, ne-am apucat sa ne gandim la planul pentru ziua de duminica. Si cum poti face un plan mai bine decat la o cafea. De data asta am ales un Starbucks (da stiu, foarte french din partea noastra :D ) care era foarte aproape de noi, in Place de Clichy.

Prima oprire: Notre Dame de Paris, pentru ca era si duminica si stiam ca o sa fie slujba si pentru ca nu avusesem ocazia sa-l vedem decat din Batobus cu doua zile inainte. Ce sa spun, foarte impunator si atent la detalii, plecand de la cele 2 turnuri pana la rozeta cu diametrul de 13 metri.

Desi trebuie sa recunosc ca m-am simtit putin rusinat de faptul ca stricam legatura spirituala a celor din catedrala pentru ca noi trebuia sa facem pe turistii, sper ca au gasit in ei puterea de a ne ierta. Pur si simplu nu putea rata un asemenea obiectiv turistic.

De aici am luat-o pe malul Senei, inspre Saint Chapelle, insa pe drum ne-am oprit la un butic (din putinele care erau deschise duminica - parizienii chiar stiu sa-si respecte ziua de odihna) de unde ne-am luat cate un kebab (din nou foarte french din partea noastra - dar avea influente magrebiene, deci intr-un fel suntem scuzati) pe care l-am servit, alaturi de cativa americani si 2 spanioli pe marginea fluviului ce taie centrul Parisului. Desi lui Roz nu prea i-a placut, mie mi s-a parut foarte interesant, carnea avand o textura si o aroma interesanta (inca sunt bine dupa aproape o luna :P ) si recomand tuturor.

Intr-un final am ajuns si la Saint Chapelle, unde m-a mirat la inceput controlul strict, fiind perchezitionati ca-n aeroport. Ne-am folosit si aici de avantajele de cetateni europeni (adica am intrat gratis) desi vanzatoarea de bilete a spus pe un ton plin de subintelesuri "Aaa, Roumanie!". Noua nu ne-a pasat si am mers mai departe.

Saint Chapelle desi destul de micuta, e construita cu aceeasi atentie la detalii ca si Notre Dame, dar parca are mai mult suflet si mai multa culoare. Tocmai aceasta ingustime pare sa-i dea mai multa personalitate.

Si pentru ca inca mai aveam timp inainte de a pleca spre aeroport, am zis sa dam o fuga si pana la Panthon (ultima destinatie din Top10 Paris - ghidul pe care il aveam cu noi si pe care n-o vizitasem). Trebuie sa spun acum ca nu imi pare deloc rau ca am ales sa mergem si acolo si nu am preferat sa ne relaxam la vreo terasa. Cel putin pentru Pendulul lui Foucault si tot merita sa dati o tura. In rest aceeasi masivitate (cu totii paream niste purici in imensitatea constructiei) - deh trebuie sa gazduiasca atatea personalitati la subsol. Astfel am trecut pe la locurile de veci ale lui Victor Hugo, Marie Curie sau Voltaire (ca sa enumar doar cativa). Desi nu e ca si cum i-as fi cunoscut personal, pur si simplu apropierea aceasta iti lasa o senzatie foarte ciudata. Asta sau frigul din cripta care ne-a cam facut pielea de gaina :).

Din pacate nu am mai avut timp sa mergem si sus pe cladire sa admiram privelistea de la inaltime pentru ca trebuia sa ne incadram in programul stabilit si bagajul ne astepta sa-l ridicam de la hotel. Macar stim ca ne-au mai ramas unele lucruri (mult prea multe de altfel) si pentru viitoarea vizita :) si desi a apus soarele peste aceasta mini-vacanta, va mai urma cu siguranta un alt rasarit, o continuare.